Accident vascular cerebral, ischemia cerebrală

Fiecare al şaptelea deces este produs de un accident vascular cerebral (AVC). Mii de români zac paralizaţi de pe urma AVC. După cancer şi SIDA, este una dintre cele mai de temut şi mai invalidante boli care afectează lumea civilizată. Mai mult de jumătate din cei care au suferit un AVC mor în primele şase luni după aceea, iar o treime din totalul supravieţuitorilor necesită îngrijiri zilnice pentru tot restul vieţii. 10% dintre supravieţuitori îşi petrec restul vieţii în instituţii de îngrijire specializate. Accidentele vasculare cerebrale deseori sunt cauzate de ateroscleroză. Blocarea completă a arterei creierului duce la moartea oricărui țesut al creierului (din lipsă de oxigen) care depindea de acea arteră. Aceasta este moartea ţesutului cerebral care se numeşte accident cerebral vascular. Deşi toată lumea ştie că accidentele cerebrale vasculare în general duc la paralizia parţială a corpului, ele mai pot cauza şi alte dificultăţi. De exemplu, ele pot cauza orbirea, dificultăţi în vorbire sau auzire şi probleme severe de personalitate sau memorie. Problemele reale care au loc depind de partea vătămată a creierului. Riscul atacului cerebral creşte proporţional cu nivelul global al colesterolului şi, în special, cu cel al colesterolului de tip LDL. Trigliceridele au sporit la rândul lor riscul atacului cerebral. Pe de altă parte, nivelul ridicat al colesterolului HDL benefic a redus riscul atacului cerebral şi al atacului de cord. Produsele animale sunt principalele surse de colesterol (carnea, lactatele, ouăle). Studiaţi pentru mai multe detalii capitolul: „Ateroscleroză; Arterioscleroză; hipercolesterolemie”.

Zonele aspre, rugoase, de pe suprafaţa internă a peretelui arterial devin adevărate răsadniţe pentru formarea de cheaguri şi plăci ateromatoase. Atunci când obstrucţia devine completă, se spune că artera s-a trombozat. Uneori, fragmente de plăci ateromatoase sau de cheaguri se desprind din alte părţi ale sistemului circulator şi călătoresc o dată cu sângele, ajungând în arterele mai mici din creier, pe care le obstruează. Aceste fragmente se numesc emboli. Aproximativ 85% din totalul AVC sunt produse prin obstrucţia trombotică sau embolică a arterelor cerebrale. Restul accidentelor vasculare sunt produse de hemoragii. Cea mai mare parte a acestora sunt legate de coexistenţa unor valori nepermis de mari ale tensiunii arteriale, care forţează sângele să iasă prin fisurile din pereţii arteriali. Un mic număr de hemoragii sunt produse de anevrisme. Acestea sunt nişte defecte de structură ale pereţilor arteriali, sub forma unor zone dilatate, baloniforme, care cu timpul devin din ce în ce mai subţiri şi în cele din urmă se rup. Şi într-un caz, şi în celălalt, rezultatul este sângerarea în ţesutul nervos.

• Adoptați o alimentație săracă în grăsimi şi colesterol şi bogată în fibre. S-a arătat că reducerea aportului de grăsimi sub 20% din totalul caloriilor consumate într-o zi protejează stratul intern arterial faţă de ateroscleroză. Conform afirmaţiilor doctorului A. L. Fleishman în American Journal of Clinical Nutrition, margarina creşte riscul ca un cheag de sânge să blocheze o arteră (tromboză). Margarina este un produs foarte nociv şi periculos. Consumul de acizi graşi trans din alimentele procesate ca margarina, gogoşile şi cartofii prăjiţi de tip fast-food pot induce deteriorarea vaselor sanguine pentru circulaţia sângelui în creier.
• Eliminaţi din alimentaţie sau consumaţi cât mai rar produse lactate. Majoritatea acestora sunt bogate în colesterol şi grăsime, contribuind la formarea plăcii ateromatoase din interiorul vaselor de sânge.
• Consumul excesiv de sare poate mări tensiunea arterială şi riscul atacului cerebral la mulţi oameni. Dacă sunteţi supraponderal, riscul este sporit. Concentraţia înaltă de sodiu face că vasele sanguine din creier să fie mai permeabile şi mai vulnerabile la fisurare, consecinţa fiind vărsarea sângelui în creier. În nordul Japoniei şi în districtul Evans din Georgia SUA, cele două locuri din lume unde se consumă cantitatea cea mai mare de sare din lume pe cap de locuitor, excesul de sare se asociază cu ratele ridicate de deces prin accident vascular cerebral. Învățați-vă să folosiţi mult mai puţină sare sau chiar eliminaţi-o, cel puţin o perioadă de timp. În regiunile lumii în care ingestia de sare este redusă, hipertensiunea este practic necunoscută. Înlocuiţi sarea cu plante aromatice: cimbru, busuioc, oregano, mărar, leuştean, schinduf, etc.
• Homocisteina este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea şi distrugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteina din alimentele bogate în proteină, îndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea şi fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporeşte de trei ori riscul atacului cerebral şi de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-vasculare par a fi legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal şi la depresie. Absenţa acidului folic permite homocisteinei toxice să se acumuleze necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Consumaţi deci alimente bogate în acid folic: suc de portocale, legume, verdeţuri, migdale, avocado.
• Renunţi la fumat! Fumatul contractă vasele de sânge. Fiecare al şaselea deces produs prin AVC este direct legat de fumat.
• Verificaţi-vă regulat valorile tensiunii arteriale. Hipertensiunea nu dă nici un simptom, strecurându-se astfel pe nesimţite în viaţa unei persoane. Nu uitaţi că hipertensiunea creşte cu 800% riscul de a suferi un AVC. Chiar şi creşterile uşoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral. Pentru mai multe detalii, studiaţi suplimentar capitolul „Hipertensiunea arterială”.

 

• Normalizaţi-vă greutatea corporală. Obezitatea favorizează aterosleroza, hipertensiunea şi majoritatea formelor de diabet, toate predispunând la accidente cerebrale.

 

• Noi dovezi uimitoare arată că practicarea moderat intensă de exerciții fizice reduce riscul atacului cerebral cu uimitoarea cifră de 50%. Aceasta înseamnă o oră pe zi de mers vioi, 5-6 zile pe săptămână. Cercetătorii cred că activitatea fizică descurajează formarea cheagurilor de sânge, reduce tensiunea arterială şi greutatea, toţi aceştia fiind factori legaţi de favorizarea producerii atacului cerebral. Adoptați un program regulat de exerciţii fizice actual, în funcţie de toleranţa individuală.

 

• Clima rece determină îngroşarea sângelui, mărind posibilitatea formării de cheaguri și determină creşterea tensiunii arteriale. Îmbrăcaţi bine extremităţile, în aşa fel încât să le simțiți puţin calde.

 

• Miniatacurile cerebrale şi inflamarea vaselor cerebral sunt implicate în Alzheimer. Unul sau două atacuri cerebrale minore în părţile strategice ale creierului sporesc riscul demenţei de tipul Alzheimer de peste 20 de ori.

 

• Când nivelul stresului este ridicat se eliberează adrenalină, cortizon şi alţi hormoni. Hormonii aceştia cresc presiunea sângelui şi oxidarea grăsimilor în sânge. Chiar şi o depresie ușoară va duce la creşterea hormonilor de stres şi face sângele mai vâscos şi mai predispus să formeze cheaguri. Schimbați-vă mentalitatea şi stilul de viaţă tracasant. Eliberați-vă de emoţiile negative (supărare, îngrijorare, tristeţe, nemulţumire, frică etc. care vă pot distruge. Învăţaţi să vă predaţi viaţa, îngrijorările şi toate problemele ce vă strivesc unui Dumnezeu care vă iubeşte şi care are soluţii pentru tot ce va frământă. Încredeţi-vă în El, altfel veţi capota! Studiaţi Biblia şi învăţaţi să vă rugaţi.

Faza acută

Faza acută reprezintă o urgenţă medicală şi are nevoie de servicii competente ale camerei de urgenţă. Ce poate fi făcut până bolnavul ajunge la spital este să aplicaţi comprese de apă rece (mai bine pungă cu gheaţă) pe cap pentru a combate posibila hemoragie cerebrală. Desfaceţi hainele din jurul gâtului, pentru relaxarea căilor respiratorii. Ţineţi capul ridicat. Încălziţi mâinile şi picioarele (puneţi o buiotă cu apă caldă sau băgaţi-i picioarele într-un lighean cu apă caldă). Păstrați extremităţile calde. Pe deasupra, daţi-i câte 20 de picături de tinctură de Arnică, de trei ori pe zi, timp de 10 zile şi pulbere de Traista ciobanului (antihemoragică), 1-2 linguri luate o dată în criză, apoi zilele următoare câte 1 linguriţă pulbere de 3 ori pe zi.

 

 

 

Recomandări de tratament:

Fructele şi legumele vă pot feri de atacuri de cord sau de accidente vasculare cerebrale, ori chiar ajută la „degajarea” arterelor după un atac de cord, susţin mulţi cercetători. Un studiu făcut la Harvard a arătat că femeile care au mâncat un morcov pe zi, au fost cu 68% mai puţin predispuse la atacuri cerebrale, decât cele care au mâncat morcovi doar o dată pe lună! Şi spanacul este extrem de eficient în combaterea atacului cerebral. Elementul comun din legume în combaterea atacului cerebral este antioxidantul beta-caroten. Imaginaţi-vă cum s-ar comporta organismul dacă aţi folosi numai fructe şi legume crude, suplimentate de sucuri naturale! Organismul s-ar reface uimitor de repede şi sănătatea dvs. ar înflori.

 

În cazul în care aţi avut deja un atac cerebral, după ce aţi ieşit din starea acută (o situaţie care are nevoie de terapie intensivă şi de specialitate), cea mai bună soluţie pentru recuperare este adoptarea unui regim vegetarian bazat pe fructe, legume şi verdeţuri crude, care va debuta cu o cură de sucuri (7-21 de zile). Paleta diversă de sucuri cu efecte valoroase ce le puteţi folosi în această perioadă o veţi găsi la capitolul „Cardiopatia ischemică; angina pectorală”. În această perioadă (7-21 zile), este bine că dimineaţa, bolnavul să facă o clismă cu 1 litru de ceai călduţ de muşeţel.

După aceea, continuaţi cura adăugând salatele de crudităţi şi alte preparate ale bucătăriei fără foc. Ideal ar fi o perioadă de 3-6 luni. Este benefic un program regulat de mese. Două mese pe zi este cel mai bun program şi nimic între mese, iar ultima masă ar fi ideal să nu fie după orele 16 (mai ales dacă persoana este supraponderală). Înainte cu 30 de minute de fiecare masă se va consuma un pahar de suc (urzică, păpădie, orz verde, lămâie, grape-fruit, ţelină, fructe de sezon, etc.). Se pot consuma fulgi şi germeni de cereale, iar din seminţe şi oleaginoase, cantităţi potrivite: seminţe de floarea-soarelui, susan, dovleac, nuci, migdale (nepreparate termic).

Alte recomandări dietetice:

 

S-a dovedit că vitamina E este esenţială pentru funcţionarea neurologică normală. Datorită capacităţii vitaminei E de a restaura parţial sănătatea carotidei, nu ne surprinde să găsim dovezi că vitamina E previne atacurile cerebrale. Alimentele cele mai bogate în vitamina E sunt: fructele oleaginoase (nuci, alune şi migdale), avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate şi nerafinate, lăptuci, spanac, orez brun, seminţe încolţite.

 

Vitamina C previne declinul mintal în principal prin combaterea bolilor cerebrovasculare şi a atacurilor cerebrale. Vitamina C este mai mult decât un antioxidant; ea înlesneşte transmiterea mesajelor în creier. Consumaţi alimente bogate în vitamina C: măceşe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, broccoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roşii, mazăre, fragi.

Cercetarea ştiinţifică a descoperit că vitaminele A şi C, luate împreună cu o substanţă naturală numită rutină, scad riscul atacurilor cerebrale cu 75%! Rutina se găseşte în lămâie. Este un exemplu din clasa de substanţe cunoscute ca bioflavonoide, care se găsesc în pulpa acestui fruct. Consumaţi lămâi, grape-fruit şi alte citrice cu tot cu pulpa. De asemenea, cantităţi considerabile ale acestui aminoacid (rutină) se găsesc şi în polen.

✓    Pătrunjelul şi citricele conţin o grupă de substanţe numite cumarine care împiedică apariţia trombuşilor (cheagurilor sanguine). Consumaţi aceste alimente din belşug.

✓      Ceapa previne formarea de cheaguri, fluidifică sângele şi ajută la reglarea tensiunii arteriale. Folosiţi-o din belşug

✓    Alcina-un extract din usturoi are capacitatea să relaxeze muşchiul cardiac. În acest fel, aritmia cardiacă se reduce semnificativ. Cea mai uimitoare calitate a alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. Usturoiul conţine şi nişte substanţe numite sufide care au capacitatea de a scădea tensiunea arterială şi a preveni formarea de cheaguri (trombuşi).

✓      în recuperare după infarct sau după accident vascular se foloseşte mierea ca aliment în primele zile. Ea conţine nu doar vitamine, minerale şi enzime, ci şi calorii foarte uşor asimilabile, care trec uşor din tubul digestiv în circulaţia sanguină, fară a mai lua, prin procesul digestiv, din energia organismului şi aşa slăbit. Pentru un bolnav ce a suferit un atac de cord recent ori a avut un accident vascular în urma căruia se confruntă cu o paralizie mai mult sau mai puţin gravă mierea aduce o binefacere extraordinară. Se consumă zilnic 1-6 linguri.

✓            Consumaţi pulbere din seminţe de in (3 linguriţe zilnic) sau 2 linguri de ulei de in, fiind o sursă alimentară bogată de acizi graşi omega-3, care au efecte pozitive în combaterea procesului aterosclerotic.

✓            Riscul de accident vascular cerebral de orice cauză poate fi redus prin consumarea zilnică a 5-7 nuci sau a unei jumătăți de ceaşcă de fasole soia gătită.

✓      Cura cu grâu încolțit: consumaţi 3-4 linguri de grâu încolţit în cure de 15-20 zile pe lună. Grâul germinat îl puteţi consuma în salatele de fructe şi legume sau sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau blenderului.

✓            Preparat format dintr-o linguriţă de pulbere de cătină, una de măceşe, una de polen şi una de miere, Se iau 4-3 linguriţe pe zi din această combinaţie. Persoane care au avut fragilitate capilară pronunţată au eliminat acest neajuns după două luni de tratament cu acest preparat. De asemenea, pacienţii care aveau sechele după accidente vasculare s-au recuperat foarte rapid cu ajutorul acestui remediu. Polenul conţine un aminoacid numit rutina, care are un efect de tonifiere a vaselor de sânge. Măceşul este cea mai bogată plantă în vitamina C din flora europeană, care întăreşte rezistenţa peretelui vascular pentru a nu se rupe. Cătina este, de asemenea, foarte bogată m vitamina C şi un tonifiant general.

 

✓      Consumaţi seminţe de dovleac, de floarea-soarelui, seminţe de in, migdale şi nuci – alimente care sunt sănătoase reconstituente în cazul acestei boli.

✓      Pulbere de seminţe de Schinduf – se consumă 1 linguriţă de pulbere de 4-5 ori pe zi. Seminţele de Schinduf au un efect anabolizant puternic (ajută la creşterea forţei şi masei musculare), stimulează procesele de regenerare din organism sunt un puternic stimulent neuromuscular, măresc capacitatea de efort, reglează asimilaţia nutrienților şi pot fi folosite în subponderalitate, deficienţe de asimilaţie, diferite forme de anemie, atrofie musculară, convalescentă, anorexie.         .

✓      Cura cu drojdie de bere (sub formă de fulgi nutriţionali – se găsesc la Plafar sau magazine naturiste) reglează nivelul colesterolului sanguin, aduce la valorile normale tensiunea arterială, favorizează activitatea miocardului şi îmbunătăţeşte funcţiile cerebrale. Se administrează în fiecare lună 15-20 zile, câte 2-3 linguriţe de fulgi de drojdie proaspătă pe zi ca adaos în salate.

✓      Doctorul David White de la Universitatea Nottingham, Anglia, a descoperit că Adoxynolul (AND) – un extract din seminţe de struguri ce conţine cel mai puternic bioflavonoid cunoscut, reduce colesterolul LDL oxidat şi formarea celulelor spongioase. În urma unor teste clinice extinse, el a conchis că AND oferă cea mai bună protecţie împotriva aterosclerozei. AND fortifică vasele de sânge şi le împiedică să plesnească, aceasta fund adeseori cauza pentru cheagurile provocatoare de atacuri cerebrale. Folosiţi 4 picături, de 3 ori pe zi.

Obs: în capitolul „Rețete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentaţie crudivoră” (a doua secţiune a cărții) veți găsi o paletă largă de preparate ce le puteţi folosi în timpul tratamentului, bineînţeles, ţinând cont de indicaţiile şi contraindicaţiile legate de afecţiunea dumneavoastră. Folosiţi, în mod special, reţete ce conţin ingrediente cu potenţial terapeutic pentru afecţiunea de care suferiţi.

✓ Ginkgo biloba poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac cerebral. Astfel, Ginkgo grăbeşte îndepărtarea acidului arahidonic (care este toxic şi produce inflamaţii),blocând moartea celulelor din hipotalamus. Ginkgo măreşte circulaţia sângelui şi a oxigenului spre creier, prin reducerea vâscozităţii sângelui. De asemenea, intensifică metabolismul glucozei în creier, ceea ce conduce la menţinerea şi întinerirea memoriei. Puteţi să folosiţi planta sub formă de infuzie (beţi 2 căni pe zi), dar cel mai eficient este să o folosiţi sub formă de pulbere (folosiţi pentru aceasta râşnita de cafea), administrând sublingual (încercaţi să păstrați pulberea 10 minute sub limbă) 1 linguriţă de 4 ori pe zi, cură timp de 3 luni.

✓ Amestecați în proporţii egale următoarele plante: Păducel, Talpa gâştei şi Valeriană (rădăcină). Se face infuzie din 1-2 linguriţe de plante la o cană de apă. Se beau 1-2 căni pe zi în mai multe reprize. Păducelul are o acţiune hipotensivă, vasodilatatoare şi sedativă asupra sistemului nervos central. Talpă gâştei are efecte anticoagulante şi poate fi folosită împotriva formării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sanguine. Tot talpa gâştei acționează ca un calmant nervos intervenind favorabil în înlăturarea stărilor de excitaţie cerebrală. Valeriana asigură șed: sistemului nervos şi cardiac, micşorează stările de excitaţie (spasticitate) şi are şi efect hipotensiv.

✓Extract glicerohidroalcoolic 1DH din muguri de Anin negru (Alnus glutinosa – sinonim Arin negru) – Se administrează 1 doză de 1,5 ml în puţină apă de izvor (sau apă plată), de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor.  Acest extract are efecte vasoreglatoare (tonifiant, previne şi diluează apariţia cheagurilor, antiinflamator, ameliorează circulaţia encefalică şi miocardică.

 

✓ Vin medicinal: la 2 litri vin alb natural, adăugaţi 100 g vâsc măcinat (în râşniţa de cafea)       200 ml suc ceapă, 200 g usturoi pisat, 200 g miere de albine polifloră naturală. Se pune totul într-un borcan (cu capac) de 3-5 litri, la temperatura camerei, timp de 14 zile. Se amestecă zilnic cu o lingură de lemn. După 14 zile, se strecoară şi se trage în sticle închise la culoare. Se păstrează la frigider. Se consumă câte 2 linguri, de trei ori pe zi înainte cu 30 de minute de masă. Are efecte remarcabile.

 

✓Casca de argilă: Lutul (argila) se colectează din zone mai puţin poluate, de la o adânc de peste 50 cm sau dintr-un mal în care se evidenţiază un strat de argilă. Se utilizează indiferent de culoare (roşu, brun, galben, negru, etc.) numai lutul păstos, care la urmezire cu apă lasă, la frecare între degete, senzaţia de unsuros. Pentru acest procedeu, lutul se înmoaie cu apă călduţă, lăsându-l 1-2 ore. Apoi se omogenizează până la consistenţa paste (să fie ca smântâna), după care se aplică pe pielea capului (este indicat că pacientul să se tundă foarte scurt sau „la piele”) un strat de argilă de 1,5 cm grosime care se întinde uniform. Se acoperă capul cu o pânză moale de bumbac, apoi cu o căciulă moale şi călduroasă. Odată aplicată cataplasma, bolnavul va sta acoperit cu o pătură, sau dacă temperatura va permite, va sta descoperit. La picioare, se vor pune sticle sau buiotă cu apă caldă (atenție să nu-l ardă, mai ales dacă are simţul tactil afectat!). Durata aplicaţiei este de 2-3 ore. Argila după folosire se aruncă. Înainte de aplicaţie este recomandat ca pacientul să meargă la toaletă pentru ca să poată apoi să stea liniștit în timpul aplicaţiei. Cataplasma cu argilă poate fi alternată în perioada de noapte cu o cataplasmă din frunze de varză(bine zdrobite în prealabil cu ajutorul unei sticle sau un sucitor de lemn).

 

✓ Reflexoterapia (masajul în talpa piciorului) şi masajul general au o importanţă specială în refacerea funcțiilor motorii alterate în urma atacului cerebral. Pentru masaj se pot folosi: tinctura de Cimbrişor, tinctura de Levănțică, tinctura de Traista ciobanului, tinctura de Rozmarin, uleiul de Sunătoare. Dacă este nevoie, folosiţi gimnastica medicală de recuperare.

 

Obs.: în cazul în care bolnavul a avut un AVC şi a rămas cu sechele locomotorii (ex: hemiplegie), puteţi folosi  pentru masaj oţetul de Rozmarin şi/sau uleiul de Sunătoare.

 

✓ Masajul cu oţet de rozmarin. Se fricţionează zilnic zonele afectate, minim 15 minute. Are efecte uimitoare în cazul monoplegiilor, hemiplegiilor şi chiar al tetraplegiilor. Oţetul de rozmarin se prepară astfel: într-o sticlă cu gâtul larg se pun 20 linguri de rozmarin mărunţit, peste care se adaugă 1 litru de oţet de mere. Se lasă să se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, după care se filtrează. Se foloseşte pentru fricţionare și comprese.

ATENŢIE! Poate apare anuria!

✓ Dacă se constată că bolnavul nu a urinat suficient sau deloc (mai ales atunci când consumă suficiente lichide este posibil să se fi produs un blocaj urinar. Anuria este o stare patologică ce se caracterizează prin absenţa completă sau aproape completă a urinei din vezică. Cel mai frecvent se datorează unei opriri a funcţiei renale, dar poate fi cauzată şi de obstrucţia ureterală. În acest caz trebuie acţionat rapid. Este indicat a se face cât de repede o baie fierbinte de şezut cu apă simplă cel puţin sau, şi mai bine, o baie de plante (coada-calului sau flori de fân şi să se consume în acest timp un ceai diuretic (folosiţi una sau mai multe plante: cozi de cireşe, mătase de porumb, urzică, sunătoare, coada-şoricelului etc.).