Alzheimer, tulburări de memorie, îmbătrânirea – remedii naturale

După vârsta maturizării, de obicei în jurul vârstei de 25-30 ani, organismul începe să se deterioreze cu o rată de 0.7 % pe an. Greutatea medie a creierului a unui om adult este de 1.500 grame. La vârsta de 70 de ani, masa creierului scade la 1.000 grame. O treime din creier nu mai există! O dată cu reducerea în volum apar şi slăbirea memoriei, încetinirea reacţiilor mentale, reducerea acuităţii şi micşorarea capacităţii de a face faţă stresului. Împreună cu creierul, fiecare organ principal din organism este afectat de acest proces lent. Un stil de viaţă sănătos – bazat pe un consum mare de fructe, legume şi verdeţuri consumate fără preparare termică şi în formă integrală (stopează foarte mult îmbătrânirea celulară şi are capacitatea de a reface celulele distruse), cu mult exerciţiu fizic făcut în aer liber, cu o viaţă liniştită, aproape de natură (fără efectele distrugătoare ale stresului şi poluării din mediul oraşelor infecte) şi o dispoziţie fericită, mulţumitoare, altruistă şi încrezătoare în Dumnezeu – este cea mai bună soluţie pentru combaterea bolilor degenerative şi îmbătrânirii premature.
În prezent, peste patru milioane de americani au Alzheimer. În România, se crede că sunt peste 200.000 de persoane afectate, iar cifra este în creştere. Se crede că 1% din persoanele de 65 de ani prezintă dovezi ale prezenţei bolii Alzheimer, cifră care se dublează la fiecare cinci ani.

Despre memorie…
Memoria este proprietatea sistemului nervos de a evoca în sfera conştiinţei, evenimente trăite.
În procesul de transformare a informaţiei, creierul face următorii paşi:
• Va fi comparată cu celelalte informaţii deja existente în memorie
• Va fi verificată dacă această informaţie se cunoaşte;
• Va fi cercetată să se vadă dacă aceea informaţie este dăunătoare sau folositoare,
• „Memoria a fost asemănată deja cu o bibliotecă, o cartelă magnetică de calculator, iar ultima metaforă a fost “împrumutată de la sistemul de depozitare holografică a informaţiilor. Cartela holografică are zece miliarde de informaţii biţi pe un singur centimetru cub. Se cunoaşte un singur sistem de depozitare a informaţiei mai complicat decât holograma, şi acesta este tocmai CREIERUL UMAN.

 

Tipuri de memorie:
O informaţie este stocată în memorie prin procese chimice sau electrice.
1. Memoria imediată – electrică, iar în ea se include şi memoria şoferului. O imagine sau un eveniment trăit se păstrează în memorie timp de 30-60 de secunde.
2. Memoria de scurtă durată – electrică, durează de la câteva minute până la 2 ani. în aceasta se cuprinde memoria vizuală. Aceasta ajută la practicarea unei meserii.
3. Memoria de lungă durată – chimică, în ea este implicat şi ADN-ul. Amino-acizii, enzimele şi hormonii sunt absolut necesari la formarea acesteia.

Interesantele experienţe făcute asupra şobolanilor ne determină să tragem concluzia că memoria se organizează pe cale chimică. Dacă şobolanul este aşezat într-o cutie în formă de Y, în care un colţ este luminat, iar celălalt este ic. Prin întunecos, atunci – acesta fiind un animal de noapte – va alege colţul întunecat (1). Dar dacă acolo va fi electrocutat (2), va învăţa repede că celălalt colţ, luminos este mai sigur (3). Această experienţă de învăţare demonstrează o ea timp o legătură cu un compus cerebral: dacă acest compus realizat artificial se injectează într-un şobolan care nu a fost obişnuit în cutia în formă de Y (4) atunci acela va alege imediat colţul luminos. Experienţa sugerează că rezervele de memorie se depozitează pe cale chimică în creier, sub formă de compuşi.

Obiceiuri şi practici care distrug memoria:
-  învăţatul sau cititul superficial.
-  Ocuparea minţii cu lucruri minore sau neimportante.
-  Muzica şi programele TV (mesajele subliminale şi reclamele).
-  Mâncatul când nu trebuie şi a ceea ce nu trebuie („pui de somn” după masă, mâncat neregulat, „bombe” calorice cum sunt dulciurile, cartofii prăjiţi şi alte preparate cu multe grăsimi.

 

–  Dezordinea în casă şi activităţi. Prea multe lucruri planificate într-o perioadă de timp scurtă (autointoxicarea cu informaţii).
-  Prea puţine lucruri planificate pe o perioadă de timp lungă (crearea de zone goale sau pete albe pe creier).
-  Odihnă prea puţină şi neregulată.
-  Tristeţea, depresia, îngrijorarea, supărarea, viaţa tensionată şi încordată pe termen lung – toate acestea, în timp, reduc capacităţile intelectuale, inclusiv memoria. ® Un adevăr ştiut care nu este practicat se va pierde.

 

 

- Obiceiuri şi practici care refac memoria:

 

-  Fiţi ordonat în toate lucrurile.
-  Planificaţi-vă timpul corect.
-  Odihniţi-vă la timp şi încercaţi să nu fiţi deranjaţi în timpul somnului
-  Mâncaţi regulat şi consumaţi din abundenţă fructe, legume, zarzavaturi şi cereale integrale.
-  învăţaţi corect, nefiind tocilar şi de obicei dimineaţa pe stomacul gol.
-  Din când în când, postiţi. Este un obicei benefic pentru întărirea funcţionării capacităţilor minţii.
-  Păstraţi mintea mereu interesată în aflarea de lucruri noi.
-  Citiţi, memoraţi şi meditaţi la Biblie. Este Cartea care întăreşte cel mai mult capacităţile intelectuale.
-  Orice adevăr pe care îl ştiţi practicaţi-l; altfel, îl pierdeţi.

Despre boala Alzheimer
-  În boala Alzheimer se produce o atrofiere masivă a creierului, o reducere mare de neuroni şi sinapse. Evoluţia depinde de fiecare pacient în parte, dar, în medie, are nevoie de 8-l0 ani. O persoană sănătoasă somatic şi bine îngrijită poate să supravieţuiască până la 20 de ani. Cu cât persoana este mai inteligentă, cu atât sistemul nervos central poate compensa, evoluţia pare să fie mai lentă, procesul de compensare ascunde cu succes debutul efectiv al bolii.
-  Mulţi oameni uită, deseori, unde au pus cheile maşinii, unde au lăsat ochelarii, uită ce doreau să ia din cămară cu un minut înainte. Toate acestea sunt, de regulă, semne ale oboselii, ale stresului. Aceste uitări au un caracter funcţional, sunt reversibile şi ţin de memoria imediată, de fixare. Când se instalează un sindrom demenţial, de tip Alzheimer, apar tulburări din domeniul cognitiv. Sunt afectate atenţia, memoria, capacitatea de înţelegere şi recunoaştere a lucrurilor, orientarea, limbajul. Sigur, tipice sunt tulburările de memorie, dar nu orice fel de tulburări, ci numai ale memoriei recente. Ceva care s-a întâmplat cu câteva ore sau cu o zi în urmă. De exemplu, o mamă îşi aşteaptă fiul s-o viziteze. Acesta a venit, a văzut-o, a plecat, dar a doua zi, bătrâna întrebă de ce nu a venit băiatul său. Dezorientarea spaţială este un alt semn clar al bolii Alzheimer.
-  Se crede că boala Alzheimer are loc atunci când o substanţă proteică numită beta-amiloid se acumulează în zone critice ale creierului ca o placă, asemenea plăcii de colesterol care se formează în cadrul bolilor cardiovasculare.
-  Ateroscleroza creşte riscul de boală Alzheimer. Dar dacă la aceasta se adaugă valori crescute ale tensiunii arteriale timp de mai mulţi ani, riscul creşte şi mai mult. Creşterea colesterolului din sânge este direct proporţională cu moartea neuronilor din creier (în cea mai mare măsură colesterolul exogen îl obţinem din consumul produselor animale). Colesterolul râncezeşte, devine lipicios şi, împreună cu reziduurile proteinice, formează cruste. Acestea îngreunează sau blochează total transportul nutrienţilor în interiorul celulelor din creier, care încep încetul cu încetul să moară. Iar când reţeaua de canale minuscule, prin care se transmit gândurile, sentimentele şi alte semnale venite de la creier, se astupă, urmările sunt dramatice. Nu-ţi mai poţi contura clar ideile, eşti obosit, uituc, ezitant sau depresiv. Şi cu toate că eşti mort de oboseală, doar cu mare greutate reuşeşti să adormi. Nu uitaţi că produsele de origine animală ne aduc mari cantităţi de colesterol, dar şi excesul de uleiuri rafinate şi procesate la temperaturi înalte. Ateroscleroza gravă a triplat riscul declinului funcţionării mintale (percepţie, gândire, raţionament, memorie, viteza proceselor mintale). Cele mai dezastruoase sunt presiunea sistolică ridicată, fibrilaţia atrială (puls neregulat), grosimea mai mare a pereţilor arterei aorte, insuficienţa cardiacă congestivă şi atacurile cerebrale.
-  Pierderea memoriei la persoanele în vârstă este rezultatul fluxului scăzut de sânge spre creier, dublat de lipsa unei stimulări mintale. Există totuşi alte cauze care afectează memoria – ca, de exemplu, anemia, hipotiroidia, depresia şi sindromul de oboseală cronică. Un regim alimentar sărac în elementele necesare funcţionării creierului, consumul de alcool şi băuturi care conţin cofeină pot reprezenta alţi factori.
-  Fără îndoială, alcoolul poate îmbătrâni prematur creierul, în primul rând slăbind memoria. Creierul unui alcoolic de 30 de ani arată ca cel al unui om de 50 de ani, spunea un cercetător.
-  Hipertensiunea arterială de durată deteriorează unele funcţii cerebrale şi interferează subtil cu anumite activităţi mentale, cum este memoria. La hipertensivi memoria este încetinită, nu pierdută, spre deosebire de boala Alzheimer, unde memoria se pierde. Să nu uităm că hipertensiunea arterială este o boală ce poate fi controlată prin dietă.
-  O ameninţare majoră pentru creier, pe măsură ce înaintăm în vârstă este atacul cerebral, adeseori declanşat de hipertensiune arterială. Hipertensiunea poate conduce şi la pierderea memoriei prin deteriorarea ţesutului cerebral. Hipertensiunea arterială poate accelera contractarea creierului legată de înaintarea în vârstă. Persoanele hipertensive sunt de 4 ori mai predispuse la atacuri cerebrale. Chiar şi creşterile uşoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral.
-  Neuropatologii de la Consorţiul de Cercetări a Bolii Alzheimer din SUA au făcut odată o autopsie asupra unui pacient care în mod cert a avut boala Creutzfeldt-Jakob (encefalopatia spongiformă bovină, cunoscută sub numele de „boala vacii nebune”), dar în fişa căruia se sugera a fi avut doar Alzheimer. Un raport medical recent a sesizat că în unele cazuri, distincţia dintre Alzheimer şi boala Creutzfeldt-Jakob este „ştearsă.” Se crede că un anumit procent diagnosticaţi cu boala Alzheimer au, de fapt, encefalopatia spongiformă bovină. Se cunoaşte că demenţa bovină este cauzată de nişte agenţi specifici numiţi „prioni”, care pot fi ingeraţi de om prin consumul de carne infestată (în ultimul timp se crede că poate fi transmisă şi prin lapte).
-  Se ştie că fiecare membrană celulară (inclusiv cele ale celulelor nervoase) este constituită dintr-un strat dublu de grăsimi, mai precis acizi graşi. Bineînţeles, acizii graşi esenţiali îi preluăm din alimentaţie. în cazul în care grăsimile pe care le consumăm sunt nepotrivite – amintim aici grăsimile saturate (obţinute din produsele animale) sau acizii graşi polinesaturaţi de tip trans (grăsimi denaturate din produse vegetale găsite în uleiul rafinat, margarină etc.), membranele cerealelor, implicit ale neuronilor se vor rigidifica (întări), iar impulsurile nervoase vor fi transmise cu mai multă greutate. Este evident că trebuie să consumăm grăsimi potrivite, acestea găsindu-se în cantităţi mari în fructele oleaginoase, seminţe şi germeni de grâu, consumate cât mai natural cu putinţă.

Grăsimi care vatămă creierul:
• Grăsimi animale saturate: carne, lapte integral, unt, brânză.
• Uleiuri vegetale hidrogenate: margarină, maioneză, hrană procesată.
• Acizi graşi trans: margarină, hrană procesată, alimente de tip fast-food, de exemplu cartofii prăjiţi.
• Excesul de uleiuri vegetale omega-6 : hrana procesată, uleiuri vegetale, ca uleiul de porumb, floarea-soarelui, şofran.

Grăsimi benefice funcţionării sistemului nervos şi creierului sunt cele mononesaturate şi grăsimile omega-3. Acestea le găsim în uleiul de măsline extravirgin, uleiul de seminţe de in, migdale, nuci, avocado, alune, seminţe de dovleac, germeni de grâu – toate consumate cât mai natural posibil şi nepreparate termic.
-  Materia moleculară transportată prin vasele sanguine, ca trigliceridele, colesterolul şi homocisteina toxică, vă poate afecta inteligenţa, memoria, dispoziţia, vulnerabilitatea la atacuri cerebrale şi declin intelectual. Cercetările arată că și miniatacurile cerebrale şi inflamarea vaselor cerebrale sunt implicate în Alzheimer.
-  Homocisteina este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea şi distrugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteină din alimentele bogate în proteină, îndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea şi fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporeşte de trei ori riscul atacului cerebral şi de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-vasculare par a fi legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal şi la depresie. Absenţa acidului folic permite homocisteinei toxice să se acumuleze necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Consumaţi deci alimente bogate în acid folic: suc de portocale, legume, verdeţuri, migdale, avocado.
-  Consumul de carne poate dubla riscul demenţei. Carnea conţine cantităţi mari de grăsimi saturate şi fier, ambele putând vătăma creierul. Este un fapt bine stabilit că fierul acţionează ca un catalizator în stimularea radicalilor liberi dăunători pentru creier. Consumul excesiv de fier şi de carne este considerat responsabil şi de apariţia altor boli provocate de radicalii liberi – boli cardiace şi cancer.
-  Cantităţile mari de sare folosite în alimentaţie contribuie la instalarea neuropatiei. Consumul mare de sare este asociat şi cu o capacitate redusă de concentrare, cu deprimare, anxietate, plâns inexplicabil, memorie slabă, ameţeală, ) furnicături şi amorţeală în picioare.
-  Glicemia şi insulina ridicate încurajează demenţa legată de vârstă (declinul intelectual general) şi boala Alzheimer. Alimentaţia modernă prezintă multe pericole pentru normalitatea glicemiei. Cei mai mulţi carbohidraţi consumaţi actual provin din zahărul rafinat şi faina fin prelucrată, incluse în cereale pentru micul dejun, pâine şi alte produse de patiserie.Produsele de bază de astăzi, precum pâinea sunt făcute din faină fin granulată care zboară prin sistemul nostru digestiv, ridicându-ne glicemia şi menţinându-se ridicată după ce mâncăm, stimulând pancreasul să producă mai multă insulină. Consumaţi cereale integrale, pâine integrală, fructe şi legume – toate conţinând fibră.
-  Metalele toxice ca aluminiul şi cadmiul sunt surse majore de radicali liberi. Aluminiul este adăugat în mod obişnuit în conservanţii alimentari, în tabletele antiacide, apa potabilă, deodorante şi produse cosmetice. Vasele de bucătărie din aluminiu sunt o altă sursă obişnuită de intoxicare cu aluminiu. Autopsii practicate pe victime ale bolii Alzheimer relevă niveluri anormal de crescute ale aluminiului în ţesutul cerebral. Într-o regiune din Anglia, în care incidenţa bolii Alzheimer a fost mereu ridicată, s-a descoperit faptul că apa potabilă era tratată cu o cantitate neobişnuit de mare de săruri de aluminiu, în ideea de a o purifica pentru consumul uman. Când se adaugă fluoruri în apa în care există săruri de aluminiu, gradul de asimilare a metalului din apă creşte de câteva ori. Clorurile adăugate în apa potabilă sunt, de asemenea, substanţe ce eliberează radicali liberi. Apa potabilă a devenit astfel o sursă primară de radicali liberi în întrega lume.
-  Se crede că expunerea la radiaţii prin folosirea telefonului mobil poate dăuna memoriei. Folosiţi telefonul mobil pentru conversaţii concise, ocazionale şi nu în maşină. Mobilele pot fi şi mai periculoase pentru cei sub 16 ani, aşa că dacă le folosesc totuşi, nu trebuie să fie decât pentru mesaje limitate sau mesaje scrise.
-  Stresul cronic nu are efecte numai asupra stării emoţionale, ci şi direct asupra creierului. Cercetătorii au constatat că stresul poate spori incidenţa deficienţelor uşoare de memorie şi mergând până la forme grave de Alzheimer. Cea mai importantă şi în acelaşi timp înspăimântătoare descoperire se referă la capacitatea stresului cronic de a schimba fizic felul de aranjare a neuronilor în creier. Stresul şi cortizolul (hormonul principal al stresului fabricat de suprarenale) ucid neuronii. Studii efectuate la Institutul de Neurologie al Universităţii din San Francisco au stabilit o legătură între nivelul excesiv de cortizol şi depresii, anxietate, boala Alzheimer, precum şi modificări directe în structura creierului (atrofie), de conducând la afecţiuni cognitive (ceea ce înseamnă că acest cortizol poate atrofia şi chiar ucide celulele creierului).
-  Vătămările produse de radicalii liberi pot perturba funcţionarea mintală normală. La creierele vulnerabile, anii de atacuri ale radicalilor liberi pot distruge neuronii, rezultatul fiind Alzheimer, Parkinson, scleroză laterală amiotrofică (boala lui Lou Gehrig) sau alte forme de boli degenerative. Mărimea efectului cumulat şi potenţialul declin intelectual nul depind considerabil de forţa apărării antioxidante – sau luptătorii contra radicalilor liberi – afirmă mulţi specialişti. Calea cea mai bună de a evita sau chiar redresa carenţele creierului induse de vârstă este să ai mai mulţi antioxidanţi în creier pentru a neutraliza radicalii liberi. Această strategie a dat rezultate uimitoare, identificând antioxidanţii drept una din modalităţile cele mai promiţătoare de salvare a creierului. Antioxidanţii îi găsim în fructe şi legume proaspete, consumate cât mai natural posibil. (Jean Carper – Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului).
-  S-a dovedit că vitamina E este esenţială pentru funcţionarea neurologică normală. Nivelurile mai ridicate de vitamina E în sânge sunt asociate cu pierderi mai reduse ale memoriei. O pierdere mai redusă a memoriei este, de asemenea, asociată cu niveluri mai mari ale vitaminei C şi ale seleniului, ambele reducând activitatea radicalilor liberi.

-  Acetilcolina este o substanţă chimică complexă (un neurotransmiţător) care este răspunzătoare pentru transmiterea impulsurilor nervoase în creier. Suferinzii de boala Alzheimer au un nivel foarte scăzut de acetilcolină, activitatea impulsurilor lor nervoase fiind foarte scăzută. Pentru a fabrica acetilcolină organismul are nevoie de colină. Colina se găseşte în cantităţi mari în drojdia de bere şi germenii de grâu.

-  Cu numai câţiva ani în urmă, cercetătorii erau convinşi că celulele nervoase distruse din creierul adulţilor nu pot creşte din nou. Ultimele descoperiri dau însă speranţă celor ce suferă de dificultăţi de concentrare şi pierderi de memorie aparent ireparabile. O alimentaţie cu valoare nutritivă ridicată, bogată în colină şi alte substanţe biologic active, poate reface celulele compromise. O veste îmbucurătoare pentru oamenii cu memoria slabă: colina regenerează celulele cerebrale degradate, consolidând astfel memoria.

-  Multe vitamine din complexul B au o importanţă vitală în susţinerea proceselor intelectuale şi a funcţiilor nervoase ale creierului. Consumaţi fulgi nutriţionali de drojdie, cereale integrale şi alimente nerafinate care conţin multe din vitaminele B. Deficitul de vitamine B indus de folosirea pâinii albe şi a produselor din faină albă, a orezului alb şi a zahărului afectează funcţiile cerebrale.

-  Exerciţiul fizic intensifică circulaţia sanguină din creier, fiind un factor care impulsionează dezvoltarea dendritelor. S-a demonstrat că oamenii în vârstă care fac exerciţiu fizic înregistrează rezultate mai bune la testele legate de funcţia cognitivă decât sedentarii. Alţi cercetători au constatat că exerciţiul fizic ridică nivelul substanţelor ce luptă împotriva radicalilor liberi, protejând celulele cerebrale şi că activitatea, de orice fel, îmbunătăţeşte dispoziţia. Dr. Arthur Kramer crede că exerciţiile aerobice pompează mai mult sânge în cortexul frontal care controlează funcţiile executive ale creierului.

-  Numeroase cercetări arată că gravitatea demenţei în Alzheimer este invers proporţională cu numărul de sinapse dintre celulele din scoarţa cerebrală. Folosind creierul activ, prin învăţare se pun în acţiune gene din celulele nervoase care, la rândul lor, stimulează dezvoltarea dendritelor şi a sinapselor.
Recomandări de tratament:

-  În mod cert, mâncând mai multe fructe şi legume crude şi eliminând produsele animaliere putem anihila consecinţele îmbătrânirii şi putem prelungi viaţa. Vegetarienii cântăresc mai puţin, au colesterolul şi tensiunea arterială mai scăzută, prezintă un risc mai mic de atacuri de cord şi cancer, au un sistem imunitar mai puternic şi trăiesc pur şi simplu mai mult decât cei care se hrănesc cu carne. Pierderea memoriei, dezorientarea şi confuzia nu sunt lucruri inevitabile care vin o dată cu înaintarea în vârstă, ci ele sunt probleme legate de acest factor al stilului de viaţă atât de important în toate: alimentaţia. Nicăieri nu puteţi găsi o injecţie mai bună contra îmbătrânirii, ca aceea reprezentată de fructe şi legume. Ele posedă nenumăraţi agenţi, cunoscuţi şi necunoscuţi care transformă celulele în fortăreţe împotriva forţelor deteriorate ale radicalilor liberi. Este imposibil ca ştiinţa să creeze o pastilă din broccoli care să acţioneze precum alimentul integral. Singura cale sigură prin care putem beneficia de întregul dar oferit de Dumnezeu este de a mânca fructele şi legumele sub forma lor integrală, complexă.

Dietă

În cazul bolii Alzheimer se va face o cură de sucuri şi crudităţi timp de 3-6 luni. în cazul în care se doreşte un program doar pentru îmbunătăţirea memoriei, se adoptă o dietă bogată în fructe, cereale integrale şi legume, consumate cât mai natural posibil. Se instituie un program regulat de două (este cel mai benefic) sau trei mese zi, fără să se mănânce nimic între mese. Se va consuma câte un pahar de suc înainte de fiecare masă, cu 30 de minute. Se recomandă suc de cătină, strugure, mere, orz şi ovăz verde, grape-fruit sau alte fructe de sezon. Fructele nu se amestecă cu zarzavaturile la aceeaşi masă. Se recomandă să se consume multe seminţe (in, susan, floarea-soarelui, dovleac), fructe oleaginoase (nuci, avocado, ulei de măsline) şi germeni de grâu.

Alimente bogate în substanţe benefice funcţionării sistemului nervos:
-  Lecitină: nucile, soia, mazărea, lintea, păpădia.

-  Vitaminele B (special B,, B4, B6, B|2) – Drojdia de bere, embrionii de cereale, fructele şi legumele uscate, fructele oleaginoase.
-  Vitamina E: avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate şi nerafmate, fructele oleaginoase (mai ales migdale şi nuci), lăptucile, spanacul, orezul brun, seminţele încolţite.
-  Vitamina C: măceşe, coacăze, pătrunjel, kiwi, ardei, broccoli, conopidă, portocale, lămâi, varză, spanac, ridichii, roşii, etc.
-  Fructoza este combustibilul preferat de creier. Consumaţi zilnic multe fructe nepreparate termic şi puţină miere (se exclude în cazul diabetului).
-  Colină – Vegetalele cu frunze verzi, drojdia de bere şi germenii de grâu.
-  Fosfor – Cerealele integrale
-  Antioxidanţi – afinele, coacăzele, cătina, usturoiul, seminţele de măr, broccoli, citricele, spanacul, morcovul, seminţele de in, prunele etc.
-  Oamenii de ştiinţă au demonstrat că spanacul şi căpşunile din alimentaţie au un impact puternic în combaterea declinului previzibil al funcţionări creierului şi memoriei. În urma unui experiment pe cobai bătrâni cu deficienţe cerebrale legate de vârstă, coordonare motrică şi echilibru deficitare, care au fost hrăniţi cu extrase din coacăze negre (au o putere antioxidantă excelentă) s-a dovedit că experimentaseră o întinerire a creierelor, manifestând facultăţi mintale mai bune decât la începutul experimentului. O mare parte din integritatea erodată din circuitele creierelor a fost restabilită justificând îmbunătăţirea capacităţilor mintale. Dr. James A. Joseph, conducătorul unei echipe de cercetători de la Tufts University din Boston, spunea despre incredibila descoperire: „Nu cunosc un alt agent care ar putea inversa compartimentul motor sau defectele cognitive cauzate de îmbătrânire.

Coacăzele negre sunt singurele pe care le-am găsit capabile de acest lucru – şi caut de 22 de ani.” (Jean Carper – Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului).
-  Proantocianidinele (PAC) sunt substanţe antioxidante preluate din alimentaţie care traversează bariera sanguino- cerebrală pentru a proteja creierul împotriva radicalilor liberi. Cercetătorii consideră că aceşti antioxidanţi ajută şi ia consolidarea capilarelor (vase sanguine de calibru mic), reglând astfel tensiunea arterială. Cea mai bună sursă de PAC sunt afinele. Apoi, cireşele şi vişinele.
-  Procesele de îmbătrânire a sistemului nervos sunt încetinite de aminoacizii, vitaminele, mineralele şi enzimele din compoziţia polenului. Pentru prevenirea Alzheimerului şi a altor tulburări neurologice legate de înaintarea în vârstă se recomandă efectuarea a 3-4 cure cu polen pe an, de câte o lună fiecare, timp în care se consumă zilnic câte 3 linguriţe de polen.
-  Păpădia este o sursă bogată de lecitină şi conţine de asemenea şi colină. Lecitina măreşte concentraţia de acetilcolină din creier. Bolnavii de Alzheimer au adesea deficit de acetilcolină. Se poate prepara o „supă pentru creier”. Puteţi folosi ca ingrediente: rădăcină, flori şi tulpini de păpădie, boabe de fasole şi linte, nuci măcinate, urzici, seminţe de in şi de mac, orz, grâu încolţit. Puteţi asezona supa cu roiniţă, rozmarin, salvie şi cimbru. Acestea ajută creierul să-şi menţină acetilcolina. Nu e necesar să se folosească toate ingredientele. Găsiţi o combinaţie care vă place sau adăugaţi cât mai mult posibil din aceste ingrediente în alte supe.
-  Cura cu drojdie de bere – se pot folosi fulgii nutriţionali de drojdie de bere, iar în lipsa acestora, tablete de drojdie care se găsesc în farmacii şi în magazine cu produse naturiste. Poate cea mai importantă calitate a acestui supliment nutritiv – drojdia de bere – este faptul că acoperă carenţele de vitamine din complexul B. Aceasta, în condiţiile în care cele nouă vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru funcţionarea oricărui organ sau sistem din corp. Vitamina B, este necesară pentru sistemul nervos şi cardiovascular, fiind folosită contra bolilor de inimă, contra depresiei şi a asteniei. Vitamina B3 este implicată în procese ce ţin de echilibrarea sistemului nervos, în timp ce vitamina Bs este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, mărind rezistenţa la infecţii şi la stres. Vitamina B12, care acţionează asupra sistemului nervos, măreşte puterea de concentrare, favorizează eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. Drojdia de bere este foarte bogată în colină – substanţă atât de benefică întăririi memoriei şi proceselor intelectuale. Tabletele (comprimatele) se administrează conform prospectului, iar rulgii nutriţionali de drojdie de bere se pot adăuga în salatele de crudităţi. O cură cu drojdie (se consumă 3 linguri pe zi) durează 20 de zile în fiecare lună.
-  Cura cu grâu încolţit. Grâul încolţit este foarte bogat în enzime, calciu şi magneziu şi alte substanţe necesare bunei funcţiuni cerebrale. Consumaţi 3-4 linguri de grâu încolţit în cure de 15-20 zile pe lună. Grâul germinat îl puteţi consuma în salatele de fructe şi legume sau preparat sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau blenderului.
-  Usturoiul influenţează producerea de serotonină – o substanţă chimică cerebrală omniprezentă, implicată în reglarea unui spectru larg de stări şi comportamente, printre care anxietatea, depresia, durerea, agresivitatea, stresul, somnul şi memoria. Nivelurile ridicate de serotonină şi activitatea ei de la nivelul creierului tind să se comporte ca un tranchilizant care calmează, induce somnul şi ameliorează depresia. Capacitatea usturoiului de a împiedica degenerarea creierului şi a sistemului imunitar în cazul animalelor bătrâne este remarcabilă şi impresionantă. Studii făcute de către medicii americani, în statul Hawai, la populaţia băştinaşă, mare consumatoare de soia, au arătat că acest aliment protejează celulele nervoase de degradare, ajută la menţinerea până la vârste înaintate a memoriei şi a altor funcţii mentale. Consumaţi lapte de soia, pe care vi-l puteţi prepara în casă. Una dintre cele mai promiţătoare substanţe (este o substanţă nutritivă grasă prezentă în toate membranele celulelor, mai ales în cele cerebrale) ce au un rol în consolidarea memoriei se numeşte fosfatidilserina. Această substanţă poate încetini, opri sau restaura pierderile de memorie. Fosfatidilserina poate fi extrasă din soia.
-  Apa de târâțe (utilă pentru anemii şi boli nervoase). Se pun 4 linguri de tărâţe şi 2 linguri Obligeană (rizom) într- un litru de apă şi se lasă de seara până dimineaţa, apoi se strecoară. Se consumă la discreţie, în locul apei, fiind mult îmbogăţită cu vitaminele din complexul B. Este recomandată şi celor care doresc să-şi îmbunătăţească memoria. Persoanele vârstnice care au avut sau au suferinţe cronice prelungite pot să folosească permanent această apă. Pentru a fi mai gustoasă şi mai bogată în vitamine, în apă se poate adăuga suc de lămâie şi miere, în cazul în care nu aveţi diabet sau fluctuaţii de glicemie. Obligeana este un tonic al sistemului nervos central, îmbunătăţind memoria şi având efecte sedative în tratamentul isteriei, demenţei, epilepsiei.
-  Folosiţi în alimentaţie ulei de in (sau seminţe) care este bogat în acizi graşi omega-3, favorabili creierului. Seminţele de struguri conţin o foarte puternică substanţă antioxidantă, un bioflavonoid mai puternic de 50 de ori decât vitamina E şi de 20 de ori mai concentrat decât vitamina C. Această substanţă este un adevărat „măturător” al radicalilor liberi – substanţe implicate în îmbătrânirea şi moartea celulară şi in foarte multe boli degenerative, inclusiv cancerul. în comerţ se găseşte sub numele de Adoxync. AND şi Pycnogenol. Datorită bogăţiei de antioxidanţi, este indicat ca în alimentaţie să fie folosit uleiul obținut dm sâmburi de strugure.
-  Este recomandat să se prepare pâinea în casă – pâini micuţe, pentru i n bine coapte, preparate din făină integrală. Făina albă este jefuită de preţioasele vitamine B şi alte substanţe minerale.

-  Ginkgo biloba. Pentru a stimula funcţiile mintale (mai ales memoria) şi circulaţia cerebrală.

Fitoterapie:

Beţi zilnic două căni de ceai preparat din această plantă sau şi mai bine, folosiţi pulberea obţinută prin râşniţa de cafea, 1 linguriţă, de 4 ori pe zi (se păstrează sub limbă 10 minute, apoi se înghite cu puţină apă), cură timp de 3 luni. pauză o lună, apoi se poate continua. Extractele din frunzele arborelui Ginkgo biloba au fost folosite cu rezultate bune, fiind un inhibitor de îmbătrânire, dilatând vasele de sânge care duc spre creier, inimă şi extremităţi, diminuând vâscozitatea sângelui şi având rol protectiv împotriva radicalilor liberi, care pot provoca degradări la nivelul ţesuturilor. Ginkgo poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac cerebral, grăbind astfel îndepărtarea acidului arahidonic (care este toxic şi produce inflamaţii), blocând moartea celulelor din hipotalamus. Are efecte pozitive în tratarea bolilor legate de pierderea memoriei şi deteriorare mintală. Extractul de Ginkgo biloba măreşte oxigenarea ţesuturilor cerebrale şi modifică frecvenţele undelor cerebrale. Astfel, în urma unor studii s-a arătat că extractul a condus la unde alfa mai intense (unde ale creierului asociate cu o minte relaxată, dar alertă şi clar focalizată).
-  Tinctură de Roiniţă şi Salvie. Roiniţa este un excelent remediu pe termen lung contra Alzheimeru-lui (reduce starea de agitaţie şi îmbunătăţeşte memoria), contra tulburărilor de memorie post-traumatice, precum şi contra tulburărilor de memorie produse de problemele vasculare cerebrale. Salvia inhibă formarea unor enzime care blochează procese extrem de importante la nivelul creierului, cum ar fi: memorarea, asocierea, sinteza. Mai mult, salvia stimulează capacitatea de memorare, favorizează activitatea intelectuală şi îmbunătăţeşte performanţele intelectuale, atât la cei în vârstă, cât şi la tineri. Combinaţi în proporţii egale tinctură de Roiniţă şi tinctură de Salvie. Se administrează câte o linguriţă de tinctură combinată de 4 ori pe zi, în cure de câteva luni.
-  Uleiul esenţial de Rozmarin stimulează memoria. Se folosesc 3-4 picături de 3 ori pe zi, luate pe o bucăţică de pâine uscată.

Alte indicaţii:

-  Exerciţiul fizic în aer liber ajută la o bună oxigenare a creierului, la o irigare corespunzătoare cu sânge a creierului, la combaterea stresului şi îmbunătăţirea performanţelor intelectuale. Adoptaţi un program zilnic de exerciţii fizice.
-  Respiraţia superficială, rapidă (care însoţeşte anxietatea şi stresul) reduce cantitatea de oxigen din creier, iar dacă fenomenul se prelungeşte, memoria poate fi afectată. De mare folos pentru întregul organism va fi învăţarea respiraţiei abdominale. De asemenea, este recomandat să se facă zilnic exerciţii de respiraţie profundă. Puteţi folosi următoarele instrucţiuni: Număraţi în timp ce respiraţi:
• Inspiraţi aer pe nas, în timp ce număraţi până la 4.
• După o pauză de o secundă, expiraţi încet atât cât număraţi până la 12.
• Prelungiţi timpul de inspiraţie cât număraţi până la 5 şi de expiraţie până la 15.
• Măriţi treptat timpul de expiraţie până ajungeţi să expiraţi atât cât numaţi până la 30 sau mai mult.
• Practicaţi respiraţia profundă (10 respiraţii profunde) de 2-3 ori pe zi, în special dacă sunteţi bolnav, obosit, nervos, stresat sau dacă vă doare capul.